Prof (???): Suntem la limita superioara a padurii, pe un pinten al Muntzilor Lotrului pe la altitudinea de 1600 metri (...)

Prof. (???): Nu am altimetrul la mine

Prof. Nedelea: Acum, haidetzi sa ne incadram. Inspre sud avem muntzii Parang, versantul nordic al muntzilor Parang. Undeva in sud-est, in partea asta, normal, am lasat in spate muntzii Capatzanii shi ce am mai lasat incoace inspre est shi am traversat venind dinspre Vidra? Ce? Muntzii ...Latoritzei, pe unde erau despaduririle alea. Am ajuns in insheuare la Vidrutza acolo unde aveam 1500 shi ceva, am inceput sa coboram pe Vidrutza afluenta in lacul de laVidra. Acum , pe marginea asta pe care suntem noi, muntzii Lotrului. Da? Undeva in nord-nord est, pe directzia asta ce muntzi ar trebui sa avem? Cibinului sau Candrelului. Iara pe directzia unde sunt colegii voshtri de coboara, pe directzia asta nord-nord-vest muntzii Shureanu. Daca atzi fi urcat acolo unde sunt colegii voshtri, in varf, vedeatzi shi terminatziile muntzilor Retezat shi Valcan. I-am vazut asta preimavara in aplicatzie, cand am mers (...) Acum suntem pe o suprafatza de nivelare, atzi auzit de acele suprafetze de nivelare care pentru prima data au fost cercetate shi cartate de actre de Martone in 1907. El are o lucrare cu Alpii Transilvaniei. Aici, in Carpatzii Meridionali, aici sunt cele mai tipice suprafetze de nivelare. De ce? In primul rand, majoritatea muntzilor din Carpatzii Meridionali sunt alcatuitzi din shisturi cristaline, shistul cristalin este o roca dura formata din gneise, paragneise care mentzine shi conserva foarte bine aceste suprafetze de nivelare. Suprafetze de nivelare se intalnesc shi in Carpatzii Orientali shi-n Apuseni dar nu cu aceiashi extindere, sunt mult mai fragmentate. Dupa ce explic eu sa nu plecatzi pentru ca shi colegul meu vrea sa zica ceva. Deci, suntem pe o suprafatza la 1600 m, suprafatza Rau Shes. Colegii voshtri au ajuns acolo sus, vedetzi, este putzin mai fragmentata dar e o mica suprafatza (...) Rau Shes I la 1800. Daca ne uitam in fatza, tragem o linie, vedem mai multe trepte; prima treapta, la nivelul varfurilor; putzin mai jos, foarte fragmentata de aceste vai glaciare este suprafatza Borascu situata la plus/minus 2000 m, poate sa fie 2200m. Sub aceasta suprafatza, o alta la 1800m, suprafatza Rau Shes. Shi mai jos un pic, unde-i stana asta de aici din fatza (...) de unde suntem noi, suprafatza Rau Shes II. Shi mai jos, normal, dar nu e prinsa aici shi nu se vede clar, suprafatza... Care ar trebui sa fie? Undeva pe la 1300 m, suprafatza Gornovitza. Acum, versantul din fatza, versantul nordic al muntzilor Parang, vedetzi vaile glaciare, se vad circurile glaciare, sa afcetzi comparatzie cu cele pe care le vetzi vedea maine in muntzii fagarash. Sunt vreo 2-3 nivele de circuri glaciare, de aici shi fazele glaciare care au afectat aceshti muntzi. Multzi geografi, geomorfologi, au ajuns la concluzia ca aceshti muntzi, Carpatzii Meridionali, au fost afectatzi de doua, chiar trei faze glaciare sau chiar una. Profesorul Posea, o sa vedetzi in Fagarash pe Valea Capra, a ajuns la concluzia ca a existat o singura faza glaciara cu mai multe stadii. Uitatzi-va ca (...) versant nordic, cu toate ca avem ceva soare pe el (...) nivale inca se mai pastreaza, versantzii umbritzi, in acele excavatziuni.De fapt, circul glaciar ce este? A fost locul de acumulare a ghetzii shi a zapezii in Pleistocen, cand a avut loc glaciatziunea. Noi, actualmente, sunem intr-o perioada interglaciara, o perioada mai calda. Se presupune ca dupa aceasta perioada interglaciara va mai veni un glaciar, nu shtiu peste cate milioane de ani. (...) Bun! Acum, v-am zis, aceste suparfetze de nivelare pe care noi stam pe o astfel de suprafatza, o sa vedetzi shi maine in fagarash, numai ca Fagarashul a fost mult mai afectat de glaciatziune iar aceste suprafetze de nivelare sunt mult mai fragmentate, dar se vad. Limita superioara, in acest sector pe acre suntem noi, undeva la 1600 m. De ce? Normal trebuia sa o gasim la 1800 m. Dovada sunt shi aceste palcuri de jnepeni care au rezistat pe acolo, o sa vedetzi shi nishte arbori izolatzi pe aici pew undeva dar a fost mult modificata antropic. Inainte de anii 90` pastoritul, era un suprapashunat pe aici extraordinar. Foarte (...) chiar si de prin zona Sibiului veneau cu oile (...) Au mai ramas cateva, vedetzi acolo, am vazut turma de oi acolo, chiar shi in versantul din fatza, pe un bot, acolo, se mai vede o stana. Uitatzi-va shi pe versantul muntzilor Lotru, aici in spate, la partea superioara, acolo unde, vedetzi, e o stana. La limita padurii erau shi nishte animale, le-am vazut acolo, mi se pare ca erau nishte vaci. Deci, aceasta limita a fost mult modificata antropic. Omul ce-a facut? A venit, a pus stana, vedetzi, in afara de oi sunt shi vaci. Uitatzi-le acolo, la limita, pe versantul insorit sunt vacile (...) a fost shi exploatata, atzi vazut ca de jos noi am intrat pe un drum forestier la un moment dat. La un moment dat s-a pierdut acel drum forestier. Nu? Cand am intrat in padure! Pe acel drum forestier se exploata masa lemnoasa. Se tara cu boii, cu caii samd. Exploatari forestierew mai avem, uitatzi-va pe versantul din fatza, acolo sunt paduri care au fost taiate masiv. Se vad urmele de (...) v-am zis ca materialul exploatat se curatza, se fasoneaza, iar silvicultorii sunt obligatzi sa puna materialul ordonat in padure, ca sa poata sa lase puietzilor care se extind libertatea de a creshte. Ca, daca lashi cracile (...) in toate directziile mai greu regenereaza toate (...) Alte rpobleme care se ridica aici (...)

Prof. Razvan Oprea: Ca sa vedetzi ce atzi calcat in picioare pana aici, daca atzi fost atentzi pe drum (...) v-am aratat eu acest orizont roshiatic. Deci, asta este un sol brun feriiluvial, asta-i orizontul... un A umbric, vedetzi? Shi vedetzi shi structura grauntzoasa. Deci, este un strat de tzelina, asha se numeshte... frumos, shi vedetzi structura grauntzoasa, se vede foarte bine fara sa (...) Asha arata! Un A umbric, iar asta de culoare roshcata e un orizont B spodic dat fiind afptul ca, vedetzi ca este aproape de suprafatza shi (...) Deci, in care se vad, s-au alterat mai greu (...) de culoare neagra, biotit, de culoare asha, argintie, muscovitul. (...) este un brun feriiluvial litic. Daca era un pic mai evoluat de atat shi avea shi orizont B spodic (...) Restul materialelor, deci materialele feruginoase, s-au alterat mai rapid shi au (...) aceasta culoare ruginie shi au ramas in general aceste mice care se altereaza mai greu, shi cuartzitele.

Redactat azi, 2 octombrie 2003, ora 17:15 ora Romaniei