Vineri seara am decis ca nu pot sta fara munte asa de multa
vreme. Asa ca am stabilit o plecare de o zi in Bucegi, avand in vedere ca sambata am lucrat:(
Am plecat cu microbuzul de Targu Mures la 05:15; am ajuns in Sinaia la 7:00. Vremea era
nici prea buna dar nici proasta, parca stropea putin dar fara sa ne afecteze in mod deosebit. Am mers in gara sa ne interesam
de retragerea cu CFR-ul din Pietrosita (avand in vedere ca nu aveam nici un fel de informatii despre eventuale autobuze/ microbuze
in zona aceea). Informatiile primite au fost cat se poate de inexacte (nu din vina functionarei de la CFR, din vina celor
care dau bun de tipar mersului trenurilor fara sa verifice daca exista sau nu ceea ce scrie in carte). Am aflat ca avem la
16:35 tren Pietrosita- Targoviste cu legatura la 18:00 spre Bucuresti... Suna destul de bine avand in vedere ca imi socotisem
sa fac 9 ore pe traseu urmand sa ajung pe la 16:00 in Pietrosita. In gara am fost surprinsi de gramada de caini maidanezi...
Unul din ei l-a marait pe fratele meu in gara si era sa primeasca un bocanc in gura...
Am luat-o din loc spre Cota 1400, la indicatorul ruginit care spune Cota 1400- 1 1/4
h am facut popas (intre 07:30- 07:45). Pe la cabana Bradet (unde ne-a sarit in ochi panoul cu "Oferim cazare
lei/camera", panou care ne-a sugerat intrebarea "Cati lei?") s-a "lipit" de noi un frumos husky... Totul a fost OK pana ne-am
oprit mai sus sa mancam... cainele s-a dovedit infometat, l-am hranit cu biscuiti, el nu s-a saturat cu atat de putin... a
incercat sa obtina un sandwich (a sarit extrem de elegant spre mana fratelui meu) dar n-a reusit (aveam impresia ca am luat
mancare cam putina, s-a dovedit pana seara ca a fost doar impresie). Vazand faza eu am renuntat sa mai scot sandwichul...
Am luat-o din loc, husky dupa noi... Bine ca am "scapat" de el pe la Varful cu Dor, in zona ruinelor telescaunului, un alt
grup venit din sesn opus l-a "preluat". Dupa intalnirea asta cu cainele am ramas cu vreo doua poze:) si cu intrebarea "Daca
nu-i dadeam biscuiti oare se mai intindea catre sandwich?"... Pauza asta ratata de masa a fost intre 8:55-9:10. Cota 1400 o depaseam pe la 08:30. Ne-am aruncat o privire si dupa poteca de Vanturis, in zona fostului telescaun;
am avut impresia ca vad si un marcaj pe o stanca... Poate mi s-a parut! Totusi, eram in zona in care dl. Radu Hera spunea
ca pleaca poteca aceea... Ne-am intrebat "Oare poteca merge pe partea impadurita (estica) sau pe partea vestica?"
La 10:00 treceam peste cota 2000. Pana aici am trecut o singura limba de zapada (ocolibila
cu putina bunavointa). Pana seara n-am mai mers prin zapada, aproape ca nici n-am mai vazut asa ceva (cu exceptia zapezii
care se mai vedea in partea de nord).
Pe drumul spre cabana Bolboci ne-am lovit de apa (imediat dupa terminarea partiei de
ski), de cainii de la cabana, de gunoaie... iar de caini (de data asta de stana), de plictiseala drumului de pe marginea lacului
Bolboci...
La cabana din Valea Dorului am fost luati in primire de cainii cabanei. Ne-au insotit
si latrat pana a strigat cineva din cabana la ei. Atunci ne-au lasat toti! Am trecut raul pe pietre (cand l-am facut data
trecuta era primavara, zapada multa, nici nu am bagat de seama ca se merge chiar pe vale), la 10:30 ne parasea banda rosie
de Padina- Pestera. Intre 10:50-11:15 facem un nou popas in drumul forestier (chiar, un drum care nu merge prin padure se
poate numi forestier?), pana sa ajungem in DF ne-a ajuns din urma unul din "prietenii" nostri de la Valea Dorului, unul dintre
caini... Dupa episodul cu husky am decis sa nu-i dam nimic de mancare... Desi parea infometat si asta! Se cam apropia el de
rucsaci dar a inteles totusi de "nu e voie!" si de "mars"... Inteligent caine:) La un moment dat l-am vazut pe catel ca se
concentreaza intr-o directie (dintr-acolo batea vantul) si incepe sa latre cu privirea concentrata intr-acolo. Am presupus
noi ca este vorba de vreun animalut (lup, probabil) pe care cainele nostru l-a simtit. Cat am facut popas nu a aparut nimic
ciudat... doar ca al nostru catel nu se linistea. Pe mine m-a pus putin pe ganduri, nu cred ca latra atata timp aiurea.
Am continuat drumul pe cruce galbena, am ajuns in zona unde o turma pastea, aproape de
intrarea in padure. Cainele dupa noi! Cainii de la stana s-au cam dat la animalul nostru... Pana la urma nu au schimbat decat
"tandreturi"... Dupa ce ne enervasera suficient de tare cainii de la stana (ajunsesem sa regret ca nu am la mine un SCA),
acestia au auzit un "la oi, ma!" din partea unui cioban bine ascuns prin vegetatie (noi nu-l remarcasem). Am depasit zona
turmei, am facut o scurta pauza apoi am plecat mai departe, suficient de devreme ca sa nu ne ajunga din urma turma din care
tocmai iesisem. Cainele "agatat" la Valea Dorului dupa noi! Din pacate n-am nimerit varianta de marcaj direct spre cabana
Zanoaga asa ca am mers pe langa lacul Bolboci si am admirat valurile:) Aproape de cabana un nene "binevoitor" ne-a scapat
de caine! A dat cu pietre dupa el! Am incercat si noi chestia asta dar ne-am trezit ca bolovanul nostru a fost confundat cu
ceva de mancare... O fi fost gustos?!?! Si cu acest caine am facut poze:)
Am trecut pe langa cabana Bolboci la 12:30. La 12:40 treceam pe langa cabana Zanoaga
(mi-a sarit aici in ochi numarul de telefon scris pe un zid, din pacate nu l-am notat, poate era cuiva de ajutor), la 12:50
intram in Cheile Zanoagei Mari. Din pacate eram grabiti de acum... De la o vreme m-am obisnuit, jumatate de tura merg normal
si admir, a doua jumatate constituie retragerea cat mai rapid posibil pentru a ajunge la tren/ microbuz. Am facut cateva poze
totusi:) Inainte de cabana Scropoasa am fost tentati sa mergem pe drumul din dreapta (cel cu triunghiul albastru catre
cabana Cuibul Dorului), am trecut de hidrocentrala Scropoasa apoi ne-am dat seama ca nu mai mergem in sensul in care curge
raul... Ne-am dat seama ca am apucat-o pe un afluent si ne-am intors. Spre surprinderea noastra eram chiar sub cabana
Scropoasa la care am ajuns in cateva minute, pe la 13:30.
La 14:30 depaseam hidrocentrala Dobresti, la 16:45 eram la intrarea in Pietrosita. Ne
gandeam deja ca va fi complicata retragerea... Stiam ca am ratat trenul de la 16:35 asa ca am ramas cu speranta unui autobuz
pana in Targoviste. Acest autobuz a aparut, nu stim de unde, sub forma unui harb care abia mergea... Totusi, soferul ne-a
asigurat ca vom ajunge la timp sa prindem trenul de la 18:00. Ne-a spus si ca va trebui sa luam un taxi de la autogara la
gara. Urcati in autobuz am aflat din gura unui localnic ca "trenul de la 16:35 nu a circulat azi"... CFR-ul nu este in stare
sa comunice modificarile acestea... Cei din Sinaia mi-au zis dimineata ca am cu ce merge acasa, la Pietrosita si la
Targoviste am aflat ca nu am cu ce...
Ajungeam in autogara Targoviste aproape de 17:30, la 17:30 am ajuns cu un taxi la gara.
In gara constatam ca trenul de la 18:00 este anulat, aflam de la informatii ca ar pleca ceva spre Bucuresti pe la 19:30 (tren
care, "normal", nu era trecut pe tabela din gara). Am vazut mersul microbuzelor, am vazut ca ne costa aproape dublu si apoi
am luat decizia finala. Aveam de ales intre a cheltui mai putin si a risca sa nu mearga nici acel tren (cu atatea surprize
nu m-as fi mirat) si a merge cu primul microbuz. Am ales sa dam 80000/ om si sa ajungem relativ repede in Bucuresti. La 18:15
plecam din Targoviste si ajungeam in zona Garii de Nord la 19:30. La 20:30 eram deja acasa!
Preturi: Bucuresti- Sinaia (microbuz)- 120000 lei/ om
Pietrosita- Targoviste (cu harbul de autobuz)- 40000 lei/ om (cam scump dupa parerea
mea...)
Targoviste- Bucuresti cu microbuz- 80000 lei/ om (in orarul afisat langa gara, de aici
se pleaca spre Bucuresti, spunea ca se pleaca din 30 in 30 minute pana la ora 20:30)
Autogara- Gara (in Targoviste, cu taxi)- 25000 lei
Cu titlu informativ, Targoviste- Bucuresti cu personalul (daca aveti norocul sa circule...)-
44000 lei/ om
Din tura asta am ramas cu intrebarea "Ce-i cu triunghiul rosu care pleaca din Bolboci
si ar ajunge pe Oboarele?"
Vremea a fost in mare parte inchisa, norii au fost destul de multi, soarele s-a aratat
rar dar a incalzit bine, vantul a batut destul de puternic in zona Cota 2000- Bolboci.
Avand in vedere ca am facut traseul care mi-l propusesem si ca am ajuns destul de devreme
in Bucuresti pot declara ca a fost o tura reusita! Faptul ca am mers tot cu fratele meu (cel care a fost in forma proasta
in tura trecuta -9 mai) si ca el s-a descurcat excelent ma bucura. Inseamna ca vom face inca multa vreme de acum incolo echipa!
Toate bune tuturor!
Ady Negoita
