Pasiune
Hai să plecăm la capătul
lumii
Să fim singuri cu toată singurătatea
Tu şi cu mine
Nu mă īntreba unde, oriunde
Undeva sus, foarte sus
La mii de kilometri de prezentul sobru
Acolo unde vom zāmbi fără oprire
Vom simţi durere, ne vom simţi bine
Incredibil de veselă tristeţea...
Vreau sa te văd rāzānd
Te văd! Privirea mea este mulţumită
Eşti prea frumoasă pentru
ochii mei
Ce vină am eu, muritorul?
Ce vină am că exişti?
Mă doare fiecare clipă īn care nu eşti lāngă mine
Aş vrea să fiu asfaltul pe care paşii tăi calcă
Aşternutul pe care trupul tău doarme
Doarme? Sau aşteaptă atingerea mea?
Cum să ating un trup de īnger?
9 iulie 2004; 17:30 ora Romāniei
