3 octombrie 2004

Plecarea din Bucureşti, eu cu Irina, personal de 06:30, bilete dus-întors. Puţin după 09:00 sosim în Sinaia. O luăm spre Cota 1400. Până la Cota 1400 eram copleşiţi vizual de grămezile de gunoi întinse de multe ori pe suprafeţe mari în jurul potecii... Când vezi aşa ceva te gândeşti că nu mai este nimic de făcut pentru ţara asta... Nu-ţi mai rămâne decât să te acomodezi cu jegul sau să emigrezi (chiar şi în Albania J). Ajungem la 1400, începe ploaia, luăm o pauză, ne îmbrăcăm, mâncăm, ne întrebăm ce ar fi de făcut cu vremea aia... Până la urmă am luat-o în sus, ploaia a stat, ultima bucată spre Cota 2000 am luat-o pe poteca directă pe sub telecabină. Spre surprinderea mea, şi această potecă directă are gunoaie pe ea L... La Mioriţa eram pe la 12:00.

Lângă cabana Mioriţa ne-am oprit să mancăm. A ieşit un pic de soare, păcat ca nu a durat mult... De aici am rămas cu ideea de biscuiţi cu ciocolată cu ciocolată J. În jur de 13:00 am luat-o înapoi în jos, de data asta pe potecă. La câteva zeci de metri de cabană ne-am apucat să strângem. Supernaşpa să vezi muntele cu ochi de gunoier, îţi dai seama că ai de muncă, nu glumă... Iniţial gândisem 2 oameni* 2 mâini= 4 saci de gunoi de adunat... Ne-am dat seama că nu vom putea să cărăm 4 saci aşa că am strâns până s-au umplut doi saci. În urma noastră locul arăta cu siguranţă puţin mai frumos J. După ce i-am umplut ne-am dat seama că sunt destul de grei... La cât de multe doze de bere strânsesem mă cam apucase pofta... Chiar mă gândeam că aş bea o Stella Artois... Nu am mai avut vreme şi pentru bere... Am ramas nesatisfăcut J... Speram să găsim un container de gunoi în care să lăsăm şi “recolta” noastră mai sus de cota 1300 unde ochisem de la urcare containerul de lângă cabana Brădet. Irina ar fi vrut să strângă în continuare dar am ajuns la concluzia mai mult sau mai puţin înţeleaptă că e mai bine să ne oprim dat fiind că nu aveam posibilitatea să ducem mai mult decât cei doi saci până jos. Ne-am pus “ochelarii de cal” astfel încât să nu mai vedem gunoaiele care se vedeau peste tot... Spre norocul nostru am văzut la Hotel Alpin un container lângă care am lăsat “recolta”... Atât la început, undeva în zona telescaunului de la Vf. cu Dor, cât şi la final, lîngă containerul de la Hotel Alpin am făcut fotografii în care se văd cei doi saci. Din păcate sunt pe filme care vor fi făcute cine ştie când... Tanti care ne-a fotografiat era puţin mirată că vrem tocmai acolo o poză J.

Odată scăpaţi de povară am luat-o în viteza spre Sinaia discutând despre pumele, panterele şi jaguarii care au pus stăpânire pe Bucegi... La Fântâna Davila ne-am spălat pe mâini (dacă tot am luat săpun J). În Sinaia am ajuns la timp să prindem personalul de 17:20 care avea câteva minute întârziere.

Acasă am ajuns puţin după 21:00, trenul a recuperat pe parcurs întârzierea, chiar a ajuns un pic mai devreme decât era prevăzut. 

Mulţumesc, Irina pentru faptul că am făcut echipă bună ieri!

Acum am început o nouă săptămână de muncă...